ISCOADA

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! Actrița și regizoarea 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞𝐭𝐚 𝐋𝐞𝐟𝐭𝐞𝐫 s-a născut la Galați în 1982 și a jucat prima dată într-o piesă înainte să fi văzut vreun spectacol de teatru. Mai apoi, a jucat într-o producție regizată de Francis Ford Coppola, înainte să-i fi văzut filmele. Nicoleta este mama adoptivă a unei preadolescente. La câțiva ani după adopție, poartă o „sarcină geriatrică” – termen de specialitate pentru sarcinile de după 40 de ani, care implică riscuri crescute. În timpul lunilor de sarcină a înțeles inclusiv stigma pe care o trăiește o femeie în această perioadă vulnerabilă a vieții. A născut în primăvara lui 2025 și în același an a devenit doctorandă a Universității de Arte din Târgu-Mureș, unde cercetează despre ce înseamnă să fii actriță/artistă însărcinată în mediul cultural instabil din România. Un portret realizat de jurnalista 𝐇𝐢𝐥𝐝𝐞𝐠𝐚𝐫𝐝 𝐈𝐠𝐧𝐚̆𝐭𝐞𝐬𝐜𝐮 pentru ISCOADA, și surprins de fotograful 𝐀𝐥𝐞𝐱 𝐁𝐮𝐬𝐮𝐢𝐨𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮. Link în BIO! Editat de 𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐬̦𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐁𝐮𝐦𝐛𝐚𝐜

🖤 𝐌𝐢-𝐚𝐦 „𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭” 𝐦𝐚𝐦𝐚𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐜𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫 𝐯𝐢𝐫𝐭𝐮𝐚𝐥. 𝐃𝐨𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐨𝐧𝐥𝐢𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐠𝐚𝐦𝐢𝐧𝐠 🖤 Pelerinajul autorului la cimitirul virtual, unde plasează containerul cu grâu și mâncare pentru mamaia – creând un memorial care va rămâne cât timp va exista jocul – arată faptul că memoria digitală nu este impersonală, ci o traducere la fel de autentică a doliului uman în limbaj contemporan. Cel mai nou material ISCOADA aduce în discuție conceptul de „cibertanatologie” și teoriile medierii tehnologice, oferind o perspectivă antropologică asupra felului în care moartea, memoria și jocul se întâlnesc în spațiul digital contemporan. De 𝐌𝐢𝐡𝐧𝐞𝐚 𝐀𝐯𝐫𝐚𝐦 𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧, student la @master.antropologie.snspa și absolvent al programului de Digital Society la Maastricht University. Link în BIO! Editat de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, cu ilustrații de 𝐑𝐚𝐦𝐨𝐧𝐚 𝐈𝐚𝐜𝐨𝐛, după fotografiile autorului.

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! 📷 𝐀𝐥𝐛𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜 𝐁𝐨𝐞𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝐉𝐞𝐧𝐧𝐲 𝐬̦𝐢 𝐌𝐚̆𝐫𝐢𝐨𝐚𝐫𝐚, 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐟𝐚𝐭̦𝐞𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐭𝐡𝐨𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐛𝐞𝐥𝐢𝐜 Albumul familiei Boerescu nu este doar o casetă de amintiri, ci o narațiune vizuală construită conștient, în care fotografiile și adnotările reprezintă fragmente care compun povestea de familie. El nu prezintă pur și simplu toți membrii familiei, ci construiește un canon vizual, în care Jenny și Mărioara sunt figuri centrale, repetitive și explicite. Alți membri, în special bărbații și partenerii extrafamiliali, sunt prezentați mai discret, sau chiar excluși, ceea ce sugerează o ierarhie emoțională și identitară în care cele două femei apar ca poli de legitimitate. Mai mult, funcționează ca un spațiu de legitimare care le acceptă și valorizează simultan pe Jenny – artista liberă și expansivă, și pe Mărioara – femeia de familie, discretă, în sfera domestică. Prin el, ethosul feminin interbelic este înțeles nu ca un singur model, ci ca o tensiune între două idealuri – cel public și cel privat, cel cosmopolit și cel casnic, ambele conviețuind într-un singur spațiu vizual afectiv și ideologic. De 𝐀𝐧𝐚-𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚 𝐈𝐫𝐢𝐚𝐧, cercetătoare în arte vizuale & artistă, cu fotografii din albumul familiei Boerescu. Linkul în BIO! Editat de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞

𝐍𝐎𝐔 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀!👁️‍🗨️ 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐳𝐢 – 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐫𝐨𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 (𝐚𝐮𝐭𝐨)𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥 Citește un eseu marcant, scris la persoana întâi, despre consumul de substanțe ca un răspuns imperfect, riscant, dar complet de înțeles la lipsa de control, presiunea conformării, performanță și frica de emoții. Zoe Mihalcea expune consumul ca mecanism de reglaj – între frică și presiune, între nevoia de pauză de la sine și cea de a rămâne prezentă în propria viață. Linkul, în BIO! Editat de Laura-Maria Ilie Ilustrații de Ramona Iacob ------------------------------------------- 𝐙𝐨𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐥𝐜𝐞𝐚 este numele unei persoane reale care a trăit în perioada interbelică, portretizată în cartea lui Henriette Yvonne Stahl (1900-1984), „Între zi și noapte” (1942), și pseudonimul autoarei acestui text. ------------------------------------------- 𝑅𝑢𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑢𝑟𝑖 𝐼𝑆𝐶𝑂𝐴𝐷𝐴 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑗𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙𝑖𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑭𝒍𝒐𝒓𝒆𝒏𝒕𝒊𝒏 𝑪𝒂𝒔𝒔𝒐𝒏𝒏𝒆𝒕.

Culturii naționale nu i se dedică o zi liberă, așadar o sărbătorim prin muncă chiar la Iași, în orașul culturii. Diseară de la 19 la Negru Zi coffee & arts, în cadrul🗣️𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢 cu gazda 🎤 Mădălina Cocea și cei 3 invitați: 🎤 Corina Forăscu 🎤 Mihai Bulai 🎤 Oana Filip Detalii în BIO! Imagine: Radio România Muzical

Fie că vorbim despre indivizi, entități private sau animale conviețuitoare, orașul poate servi, pe de-o parte, ca spațiu incluziv și adaptat nevoilor tuturor rezidenților, iar pe de altă parte, drept teren de luptă urbană pentru mobilitate și funcționalitate, dar și pentru profit. Iașul nu face excepție. Dezbatem despre cine și de ce se luptă pentru revendicarea spațiului public și cum sunt dispuse micro-comunitățile să se implice în transformarea urbană a orașului, în cadrul🗣️#𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟗. Împreună cu: 👉 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐨𝐫𝐚̆𝐬𝐜𝐮: promotoare și educatoare în domeniul mediului (cu focus pe ornitologie) și coordonatoarea voluntarilor Societății Ornitologice Române – sucursala Iași. Ca formare academică este matematiciană convertită spre informatică, cu un doctorat în Inteligență Artificială. Creează legături între oameni, spațiul urban și mediul natural, considerând că orașul aparține celor care îl observă, îl îngrijesc și se implică în transformarea lui. 👉 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐢: ghid, strateg și educator în turismul ieșean, prodecan și lector univ. dr. la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, interesat de Geografia Turismului, Planificarea și Amenajarea Turistică și Dezvoltarea Teritorială Durabilă. 👉 𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐩: face community building de 13 ani, a construit comunități online și offline deopotrivă, și este autoarea newsletterului „Lipici în comunitate." Crede în puterea poveștilor de a aduce oamenii împreună și de a genera schimbare. Într-un dialog moderat de 🎤 𝐌𝐚̆𝐝𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐞𝐚, specialistă în comunicarea științei (cu 20 de ani de experiență în transformarea cercetării într-un limbaj accesibil și relevant pentru public). 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Detalii în BIO!

🗣️ #𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐈𝐀𝐒̦𝐈: 𝐂𝐮𝐢 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥? 𝐓𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐚̆𝐬𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐈𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢 📅 𝐈𝐚𝐬̦𝐢, 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟗-𝟐𝟏 📍 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐮 𝐙𝐢 - 𝐜𝐨𝐟𝐟𝐞𝐞 & 𝐚𝐫𝐭𝐬 / 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐚𝐜𝐡𝐞 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐮𝐳𝐳𝐢 𝐍𝐫 𝟖 Denumit mai în glumă, mai în serios – „ambuteiași” – motorul economic al regiunii Nord-Est a României se află în plin proces de dezvoltare urbană și atrage, în întreg județul, investiții private majore. Noile cartiere promit spații rezidențiale, comerciale și mixte, înconjurate de natură, cu alei de promenadă lipsite de trafic și mașini. Realitatea este deseori expunerea orașului la supraaglomerare, congestie și reducerea accesibilității pentru mulți dintre locuitori, umani sau non-umani. Cine sunt cei mai afectați dintre ieșeni și cum își pot revendica aceștia dreptul la oraș? De Ziua Culturii Naționale discutăm împreună cu 🎤 𝐌𝐚̆𝐝𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐜𝐞𝐚, specialistă în comunicarea științei (cu 20 de ani de experiență în transformarea cercetării într-un limbaj accesibil și relevant pentru public), și invitații: 🗣️ 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐅𝐨𝐫𝐚̆𝐬𝐜𝐮: promotoare și educatoare în domeniul mediului (cu focus pe ornitologie) și coordonatoarea voluntarilor Societății Ornitologice Române – sucursala Iași 🗣️ 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐢: ghid, strateg și educator în turismul ieșean, prodecan și lector univ. dr. la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași 🗣️ 𝐎𝐚𝐧𝐚 𝐅𝐢𝐥𝐢𝐩: face community building de 13 ani, a construit comunități online și offline deopotrivă, și este autoarea newsletterului „Lipici în comunitate" 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆, detalii în BIO! ------------------------------------------ Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de Platforma ISCOADA în parteneriat cu Negru Zi - coffee & arts Iași, în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”. Lucrare suport de Franz Maria Jansen

Un procent mic (între 5%-10%) dintre cei mai urmăriți creatori de conținut online/influenceri români îl reprezintă actorii profesioniști, cei pregătiți academic și instituțional în domeniul artelor performative. A fi un actor talentat nu înseamnă în mod necesar că ești și un creator de conținut bun – și invers. De ce și ce așteptări există de la ei în promovarea propriilor spectacole? Discutăm duminică de la 18, la @teatrulnationalcraiova (Foaier) în cadrul 🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 // 𝐃𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 – 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐜𝐚 𝐚𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐠𝐥𝐨𝐛𝐚𝐥 (detalii în BIO) împreună cu: 🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐁𝐨𝐮𝐫𝐞𝐚𝐧𝐮: Actor și regizor de teatru, manager cultural și evaluator-auditor, directorul Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova din anul 2016. În prezent este prof. univ dr. habil. la Universitatea din Craiova – cursul de Arta actorului – și totodată conducător al Programelor de Master Arta actorului, respectiv Management și antreprenoriat cultural. Este membru UNITER din 2001. 🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐬: Dansatoare, coregrafă și performeră care a dat stomatologia pe dans. Împreună cu Mădălina Dan a creat, în 2011, (anti)aging – un spectacol-arhivă în permanentă construcție, conceput pentru a avea etape succesive, pe o durată de 30 de ani, până în 2041. În 2025 construiește, împreună cu Vlad Benescu, spectacolul triluREELu – plonjeul a doi performeri într-un telefon blocat pe reels, un puzzle coregrafic-performativ-multimedia care pune degetul pe ecranul societății. 🗣️ 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐀𝐥𝐛𝐞𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚: Actor și manager cultural, angajat al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova începând cu 2008. A creat spectacole one-man show împreună cu artistele Leta Popescu și Oana Răsuceanu, prin care a explorat teme queer și experiențe personale. 🎤 O discuție 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆ moderată de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀. Imagine: lucrare de Elenore Abbott

🎭 ISCOADA Talks la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova Democratizarea artelor spectacolului - Social media ca amfiteatru global 📅 Duminică, 11 ianuarie ⏰ 18:00 - 20:00 📍 Foaier 🎟️ Intrare liberă Social media a devenit o scenă globală, unde performativitatea, rolurile și identitățile se construiesc continuu. Ce mai înseamnă teatrul într-o lume în care „totul e spectacol”? Mai există culise? Și poate teatrul rămâne un spațiu al întâlnirii nemediate? Vă invităm la o discuție despre teatru și noile forme de expresie artistică, inspirată de ideile lui Erving Goffman despre „viața cotidiană ca spectacol”. 🗣️ Invitați: • Alexandru Boureanu • Alexandra Mihaela Dancs • George Albert Costea 🎤 Moderator: Laura-Maria Ilie (ISCOADA) Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de Platforma ISCOADA, în cadrul programului multianual „ISCOADA - Hub de cercetare culturală”. Vă așteptăm la dialog!

🗣️ 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐓𝐚𝐥𝐤𝐬 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 // 𝐃𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 – 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐜𝐚 𝐚𝐦𝐟𝐢𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮 𝐠𝐥𝐨𝐛𝐚𝐥 📅𝐃𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝟏𝟏 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟖:𝟎𝟎-𝟐𝟎:𝟎𝟎 📍𝐅𝐨𝐚𝐢𝐞𝐫 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 În 1959, sociologul canadian Erving Goffman a publicat „Viața cotidiană ca spectacol”, un volum de referință care analizează relațiile sociale prin concepte preluate din teatru. Goffman argumentează că toate interacțiunile sunt mediate de roluri și măști sociale și că fiecare individ dispune de scenă, dar și de propriile culise. Astăzi performativitatea nu mai există doar în interacțiunile sociale față în față sau în cadre delimitate de artele spectacolului. Social media a devenit o scenă globală (fenomen accelerat de pandemie), unde fiecare este liber să-și modeleze diverse personae (lat. „măști”, „roluri”) în scopuri educaționale, de comedie, divertisment, activism etc. Dar dacă azi totul este spectacol, când mai apucăm să ne retragem în culise? Și ce rol poate juca teatrul, ca instituție, cu sălile sale încă curios de pline? Poate teatrul să-și păstreze specificul analog, să rămână unul dintre puținele spații de întâlnire nemediată? 𝐃𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭𝐚̆𝐦 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐥𝐚 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 𝐒𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮” 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚, 𝐢̂𝐦𝐩𝐫𝐞𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮: 🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐁𝐨𝐮𝐫𝐞𝐚𝐧𝐮 🗣️ 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐧𝐜𝐬 🗣️ 𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐀𝐥𝐛𝐞𝐫𝐭 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚 🎤 O discuție moderată de 𝐋𝐚𝐮𝐫𝐚-𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐈𝐥𝐢𝐞, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚̆. Mai multe detalii, în BIO! Evenimentul va fi înregistrat audio-video și este organizat de 𝐏𝐥𝐚𝐭𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 în cadrul programului multianual „𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀 – 𝐇𝐮𝐛 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆”. Lucrare suport de Anna Ileby (ILEBY)

𝐍𝐎𝐔 (𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐧𝐚𝐧𝐭) 𝐩𝐞 𝐈𝐒𝐂𝐎𝐀𝐃𝐀! 𝒕𝒓𝒊𝒍𝒖𝑹𝑬𝑬𝑳𝒖 /𝑻𝒉𝒆 𝑩𝒐𝒅𝒚 𝑰𝒏 𝑹𝑬𝑬𝑳 𝑻𝒊𝒎𝒆, spectacolul-cercetare gândit și performat de coregrafii Alexandra Mihaela Dancs și Vlad Benescu, a fost creat integral din bucăți mici care se succed înnebunitor de repede, aparent fără nicio regulă decât cea a algoritmului. 𝐑𝐮𝐜𝐬𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐏𝐨𝐩 (artistă și antropoloagă) a urmărit îndeaproape construcția minuțioasă care îmbină dansul, coregrafia, dramaturgia și – mai ales – tehnologia, și a etnografiat performance-ul colaborativ în cel mai recent material ISCOADA. Citește mai multe despre ce se află în culisele acestui spectacol-dinamită, de altfel considerat a fi unul dintre cele mai relevante, amuzante și surprinzătoare producții ale anului 2025. Dar mergi să vezi și 𝒕𝒓𝒊𝒍𝒖𝑹𝑬𝑬𝑳𝒖 /𝑻𝒉𝒆 𝑩𝒐𝒅𝒚 𝑰𝒏 𝑹𝑬𝑬𝑳 𝑻𝒊𝒎𝒆! Linkul în BIO! Editat de 𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐬̦𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐁𝐮𝐦𝐛𝐚𝐜 Fotografii de 𝐄𝐝𝐰𝐚𝐫𝐝-𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥 𝐄𝐩𝐮𝐫𝐞 și 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐒𝐦𝐞𝐮

În ultimele 6 luni am lucrat (intens) la elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului Arad pentru perioada 2026-2030, document cadru fundamentat în baza unui amplu proces de cercetare desfășurată în aceeași perioadă. Timpul petrecut la Arad a fost suficient cât să ne dăm seama că, spre deosebire de alte orașe din țară similare ca nivel de trai și număr de locuitori, arădenii arată un interes real față de rolul culturii în următorii 5 ani și de schimbările sociale pe care are potențialul să le producă. Strategia (cu care ne-am prezentat ieri la Primăria Arad în fața autorităților și a reprezentanților sectorului cultural local) imaginează un oraș cultural viu și efervescent, capabil să deschidă un spațiu de dialog în care se regăsesc nu doar răspunsuri la provocările și crizele globale care ne afectează pe toți, ci și pretext de descentralizare și acces la cultură pentru cât mai multe cartiere și comunități. Dincolo de Arad, în următorii 10 ani cultura va fi fie socială, fie nu va mai fi deloc. Mulțumim enorm 𝐂𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐒̦𝐮𝐭𝐞𝐮, 𝐄𝐥𝐯𝐢𝐫𝐚 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐚 𝐋𝐮𝐩𝐬̦𝐚 și @insula42 pentru îndrumare și încredere, 𝐀𝐝𝐞𝐥𝐚 𝐅𝐨𝐟𝐢𝐮 pentru colaborarea firească, 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐇𝐚𝐭𝐨𝐬 pentru sprijin și consultanță, și bineînțeles tuturor celor pe care i-am cunoscut și cu care am stat de vorbă la Arad, grație oportunității oferite de 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐀𝐫𝐚𝐝. PS: Pentru cei curioși, Strategia Culturală va fi supusă dezbaterii publice in ianuarie 2026 pe site-ul CMCA & Primăriei Arad.