Sunt 15 luni de când am dat startul clubului de lectură Nook Book Club.
Era noiembrie 2024 când am simțit cum dorința asta țâșnește din mine. Citeam Narine Abgarian, plângeam perpelită în cada mea de baie, cu rimelul scurs, mă minunam la aproape fiecare pagină și simțeam că îmi doresc să pot împărtăși toate astea, toate gândurile, emoțiile care mă traversează și cu alții.
Dar nu așa oricum, ca la școală: ci așezat, în tihnă, neapărat într-un loc frumos, cosy, inspirat. Cu o cafea bună lângă, o prăjitură, timp de depănat cartea și diversitate de opinii. Așa s-a născut Nook Book Club, țâșnind din mine.
La prima întâlnire am fost 6 participanți, cu tot cu mine.
Dar nu-mi păsa deloc de câți eram, speram să nu fiu doar eu, ca să am cu cine povesti despre cartea lui Narine. A fost minunat. Clubul a crescut rapid, iar acum Nook a devenit aproape neîncăpător - de peste 6-8 ediții suntem sold out foarte repede, încât nici nu apuc să mai anunț aici că se întâmplă minunea. Avem edituri partenere și antreprenori mici și mari care ne sprijină inițiativa (mulțumim,
@humanitas_fiction ,
@blackbuttonbooks &
@libris.ro ). La ediția din martie, de acum o săptămână, am scos mesele ca să avem loc toți. 27 de participanți.
De luna asta, cu multe emoții, am mai făcut un pas: ne-am făcut link fancy, ca toate evenimentele de-chiar. Link pe Eventbook (vezi bio 💌).
Pare un pas atât de mic, dar atât de mare. Am plecat de la mesaje pe whatsapp, liste de Excel, google forms și multă muncă manuală de a gestiona listele informale. Iar azi suntem în rând cu evenimentele serioase, pe Eventbook.
E o victorie mică, dar importantă pentru mine, o visătoare-antreprenoare, încât am vrut să las și aici. Nu ca laudă, ci ca să marchez momentul pentru Ioana din noiembrie 2024 căreia îi era teamă că va dezbate cartea cu ea însăși într-o cameră pustie.
Am așezat atunci scaunele în cerc mic, am pus măsuța în mijloc, perne, flori, ca să nu pară gol. Azi scoatem din mobilier ca să avem loc. Poate e adevărat că oamenii simt ce curge din noi natural, autentic, poate mi-am găsit vocea și am îmblânzit molia, cum ar zice Arundhati Roy pe care am citit-o la cea mai recentă întâlnire a noastră.
